Există o legătură între modă și politețe? Desigur! Moda comunică o stare de spirit. O stare de grație sau de agresivitate. Moda este cea care oferă spectacolul estetic al înfățișării noastre. Haina exprimă. Haina trădează. Poate fi un aliat sau un inamic. Moda este mereu în metamorfoză. Moda trebuie acceptată doar în măsura în care ne avantajează și ne subliniază personalitatea, nu ne-o anihilează prin aducearea la același numitor comun cu ceilalți.

Lipsa unei bune cunoașteri de sine și a unei obiective priviri în oglindă pot duce la impolitețe în vestimentație. Imaginea noastră nu reprezintă doar felul în care vrem să arătam, ci și importanța pe care o acordăm unui eveniment ori persoanelor cu care ne întâlnim. Impolitețuri sunt toate excesele, toate stridențele: o pereche de blugi tociți și o pereche de Converse purtați la cursuri, la teatru, la serviciu; un inel impunător potrivit unei ținute de cocktail – purtat dimineață, în metrou, în drumul spre serviciu, un machiaj strident pe timpul zilei. Sau poate vă mai amintiți tricourile largi, negre, cu nume de formații rock, pe care le purtam în perioada liceului, ridicându-le la grad de uniformă: la scoală, în vizită, în club, oriunde, dovadă a independenței și „maturității” noastre.

Din fericire, moda actuală acoperă o plajă largă de genuri. Indiferent dacă abordăm stilul formal sau cel practic, ar trebui să ne ghidăm alegerile vestimentare urmând principiile etichetei și să folosim multă obiectivitate. Rămâne doar să învățăm, dacă nu știam deja, când sunt potrivite paietele și imprimeurile leopard, când e prea sobră o cravată sau când și unde ne îmbrăcăm în ținute sport.

În eticheta de astăzi există câteva reguli de ținută, dar există și mult loc pentru exprimarea stilului personal. În unele locuri există un cod vestimentar: la serviciu dacă se lucrează cu publicul sau dacă există uniformă, pe terenul de golf sau la unele evenimente – cum este specificat pe invitație, chiar și la un bal mascat. De cele mai multe ori, însă, ținuta este la alegerea noastră. De aceea, de câte ori te trezești în fața dulapului întrebându-te: „Eu cu ce mă îmbrac?”, pariază pe bunul tău simț. În unele ocazii trebuie să improvizezi. De exemplu: trebuie să prezinți un program de evidență a stocurilor unei firme de grădinărit. E posibil ca niște pantofi lustruiți si o cravată să fie prea mult pentru clienții tăi care uneori merg în cizme de cauciuc, iar acest lucru îi poate conduce la ideea ca vrei să le pari superior sau că nu prea ai cunoștințe asupra domeniului lor de activitate.

FacebookTwitterPinterestGoogle +Stumbleupon