Ceaiul este elixirul vieții.

Lao Tzu

 

Există multe motive pentru care bem ceai: ne place aroma, este liantul social perfect, ne relxează într-o seară friguroasă sau ne energizează la micul dejun, îl bem pentru proprietățile medicinale. Se poate consuma într-o mare varietate de feluri: simplu, cu zahar sau miere, cu lapte, cu lămâie, în pahar sau în ceașcă de porțelan. Este permis orice, este un obicei străvechi și de el se leagă numeroase tradiții. În China ceaiul era considerat elixirul nemuririi. În țările arabe are ca rol rezolvarea conflictelor și se prepară într-un mod deosebit, invitații fiind serviți în pahare de dimensiuni mici, de 3 ori, deaorece pe măsură ce frunzele infuzează, ceaiul își schimbă gustul. În Rusia se bea ceai din celebrele samovare iar la Paris, în secolul XIX, ceaineriile concurau patiseriile, fiind foarte popular ceaiul de Ceylon. Firește, când vorbim despre ceai ne ducem cu gândul la ceremonia englezască a ceaiului de la ora 5, modă lansată de Ducesa de Bedford – un eveniment rafinat, care se desfășoară în salonul casei. Amfitrioana pregătește în salon serviciul de ceai, un recipient cu lapte rece, zaharnița, câteva felii de lămâie pe o farfurioară și fursecuri sau mini prăjituri pentru desert. Astăzi, cel mai frecvent facem ceai din pliculețe. După ce a avut loc infuzia, ridicați pliculețul, lăsați-l pentru scurt timp să se scurgă în cană (ținându-l de capătul sforii, nu-l stoarceți cu degetele) apoi depozitați-l pe o farfurioară. Unele restaurante sau ceainerii servesc ceaiul într-un ceainic special din care vă veți turna în ceașca dumneavoastră. Este de preferat această metodă pentru că puteți lăsa pliculețul în ceainic. De obicei, în cadrul unei mese ceaiul este servit individual. Dacă totuși chelnerul aduce un ceainic și îl lasă pe masă, este politicos ca persoana aflată cel mai aproape de ceainic să le toarne și celorlalți, ultima ceașcă în care toarnă fiind a sa. Dacă alături de ceai sunt serviți biscuiți, îi puteți înmuia în ceai dacă sunteți într-o cafeanea. În alte locuri este considerat un gest stângaci și trebuie evitat, mai ales că resturile biscuitului pot diminua calitatea băuturii. Pentru ceai sunt valabile acealeași reguli ca în cazul cafelei. Luați un cub de zahăr cu cleștele din zaharniță. Amestecați în așa fel încât lingurița să nu lovească pereții ceștii. După ce amestecați, puneți lingurița pe farfurioară. Ceașca se duce la gură cu mâna dreaptă, în timp ce cu stânga țineți farfurioara. Atenție! Nu ridicați degetul mic în acest proces! Dacă nu doriți decât jumătate din cubul de zahăr, îl puteți rupe, iar restul îl lăsați pe farfurioară. Nu puneți șervetul sau farfuria pentru desert pe picioare.

FacebookTwitterPinterestGoogle +Stumbleupon