A greşi este omenesc, a ierta este divin.

Alexander Pope în „Eseu asupra criticii”

 

În persoană, oricât de dificil ar fi să recunoștem că am greșit și să dăm ochii cu partea vătămată. Dacă ne este imposibil să ne întâlnim cu cel sau cea față de care am greșit, putem da un telefon în acest scop sau putem adopta varianta e-mail-ului sau a scrisorii. Putem aduce un plus de bucurie oferind un buchet de flori sau un mic cadou, de exemplu o cutie cu bomboane fine. Orice am alege, scuzele au propriile lor reguli de etichetă:

 

1. Regretăm sincer incidentul, iar acest lucru trebuie să se reflecte în limbajul trupului și în tonul vocii noastre.

2. Greșeala recunoscută este pe jumătate iertată, de aceea vom povesti pe scurt circumstanțele.

3. Îi vom spune celui/celei față de care am greșit că înțelegem cum a fost afectat/ă de fapta sau cuvintele noastre.

4. Cerem iertare într-un mod elegant, dar demn și vom mulțumi atunci când o vom obține.

5. Încheiem cu promisiunea că nu se va mai repeta și cu speranța că incidentul va fi uitat cât mai repede.

FacebookTwitterPinterestGoogle +Stumbleupon