„Bună ziua!

Am văzut pe facebook lansarea secțiunii. Secțiunea „Pe sofa” este exact ce îmi trebuia! Am o dilemă și cred că mă poți ajuta. De curând m-am mutat cu soțul meu în apartamentul în care au locuit multă vreme bunicii mei. Îi cunosc pe vecinii de acolo de când mă cunosc și pe mine. „De-o viață!” – vorba aceea. Când eram mică și mergeam cu bunica de mână îi salutam politicos pe toți. Așa am fost învățată. Acum nu mai sunt chiar mică și de curând mi s-a întâmplat ceva foarte neplăcut. Ieșeam din lift la parter unde m-am întâlnit cu domnul Comăneșteanu de la 4, un octogenar simpatic, de altfel. N-am zis nimic pentru că știu că firesc este să mă salute dumnealui. Nu numai că nu m-a salutat, dar m-a și luat la rost spunându-mi că sunt needucată. Vorba aceea: „Ai crescut sub ochii mei, da’ nici bună ziua nu știi să zici!” Am procedat greșit? Pentru că este în vârstă trebuie să îl salut eu prima? Și mai mult de atât: dacă nu, cum îi explic fără să îl jignesc că el este cel care greșește? Și încă ceva: o vecină la fel de în vârstă pe care o salut mereu nu îmi răspunde niciodată. Procedez greșit dacă încetez?

Mulțumesc!
Alexandra B., 27 ani, București

 

Dragă Alexandra,

este o regulă elementară de politețe: un domn salută primul o doamnă. Chiar dacă el are 85 de ani și ea 27. Respectând o doamnă, respectivul se respectă pe sine. Da, este corect și ca cei tineri să îi salute pe cei vârstnici, dar mi se pare o regulă aplicabilă până la adolescență, nu degeaba se spune că bacalaureatul este un examen de maturitate. Dacă vrei să îi subliniezi vecinului tău că greșește, sub nicio formă nu îi spune direct acest lucru. Cu siguranță îi vei răni sentimentele. Discută cu el despre lucruri petrecute în copilărie, alături de bunicii tăi, iar dacă găsești un moment potrivit îi poți povesti delicat și despre arta salutului. În cazul vecinei care nu răspunde, dată fiind vârsta înaintată poate ar fi bine să verifici înainte dacă te aude bine sau poate chiar dacă te mai recunoaște (din păcate). Dacă pur și simplu te ignoră voit, este un semn că te poți opri. Din nefericire nu putem fi amabili cu toată lumea și mai ales, nu îi putem forța pe ceilalți să fie amabili împăotriva voinței lor.

Mă bucur mult că ți-am fost de ajutor!
Cu drag,
Simona

FacebookTwitterPinterestGoogle +Stumbleupon